Addictions ;x

  Sunt momente in care nu ma mai gandesc la mine, ci doar la cei din jurul meu sau la persoanele pe care mi le doresc in jurul meu... le doresc binele si uneori chiar lupt pentru binele lor... si ma simt bine cand vad ca sfatul meu a fost de ajutor, simt ca ceea ce sunt si ceea ce am invatat chiar ajuta pe cineva... dar ajung sa ma uit in oglinda, privesc minute in sir acea persoana, straina mie, si o compatimesc pentru ca nu si gaseste locul, pentru ca nu zambeste cum stie ea mai bine, din toata inima...   Zambeste, evident, pentru ca lupta incontinuu sa si atinga target urile, si reuseste usor, usor... e multumita de ea, dar lipseste ceva, sau, mai bine spus, cineva... si nici macar nu este o persoana anume... pur si simplu o siguranta, acea persoana de sex masculin care sa se bucure pt reusitele ei, care sa i fie alaturi cand ii este greu, sau pur si simplu sa o stranga in brate in timp ce ea adoarme...   Nu este vital, dar totusi ar fi bine daca ar exista... si nu este neaparat i

  De ce unii oameni nu observa cand sunt mintiti? De ce cred numai ce li se spune si nu sunt atenti la ce se intampla de fapt? De ce se lasa pacaliti de aparente?   Am fost acuzata recent de faptul ca nu sunt intelegatoare, de faptul ca sunt oarecum rautacioasa din punctul lor de vedere... imi pare rau, dar nu pot sa fiu falsa, nu pot disimula ca imi pare rau si nici nu pot spune ca "va fi bine" cand parerea mea personala este ca nu va fi bine...   Sunt multi care au probleme acasa, in viata sociala, la scoala sau chiar in dragoste, dar unele persoane nu se plang si merg mai departe cu capul sus... si pe langa problemele pe care le au mai primesc si o replica de genul "oo, dar vai... unele persoane sunt rautacioase si nu inteleg situatia... ce le pasa lor? au tot ce vor, sunt fericiti... sa le fie rusine", iar in momentul ala te uiti la acea persoana si iti vine sa explodezi spunand tot ceea ce te apasa... dar cu ce folos? Nu are nici un sens sa te cobori la acel

  Ce caut aici? Singura din nou? Unde e cel ce parea ca va ramane pentru mult timp? Unde-i el in fiecare dimineata? E un "film" ciudat, in care joc un rol "ciudat" pe care nici macar nu-l joc bine :| ...    Ma uit in trecut, chiar in cel apropiat... eram acolo, in pub-ul pe care il frecventam, cu oamenii cu care obisnuiam sa stau, cu sucul pe care obisnuiam sa-l beau, cu acelasi tip de tigari pe care obisnuiam sa le fumez ... si ghici ce? Apare el si intra cu "bocancii" in viata mea, tipic masculin... diferenta o facea stilul de abordare.. culmea, parea chiar sincer, dar a plecat in acelasi stil in care ar fi plecat oricare altul... exact ca un hot care intra intr-o casa... Rascoleste tot pentru a gasi ceea ce cauta, fura, pe urma pleaca... ce ramane in urma sa? Un dezastru...    Ce poti face in acel moment? O declaratie tampita pe care n-o baga nimeni in seama, iar cu timpul ajungi sa uiti... cu timpul...    Noi, oamenii, suntem niste ciudati cu manif