Sa ne amintim.. (part. 1)
Sa ti povestesc, straine, despre acea seara speciala si cum am ajuns noi acolo.. da, da.. pt ca acele clipe ma bantuie si acum.. imi amintesc exact cum m ai strans in brate si mi ai spus ca pleci pentru binele meu.. atunci am ramas blocata.. nu stiam tot ce stiu acum.. nu stiam ca drumul meu nu va putea niciodata sa se uneasca cu drumul tau, dar sa revenim la ceea ce era atunci.. ai plecat, iar eu am ramas blocata in fata usii.. dupa cateva minute mi am revenit, mi am spus ca o sa ma cauti in aceeasi zi, ca noi nu putem sta separati.. nu am stat niciodata separati, nici macar o zi.. pana atunci.. au trecut zile, iar eu ma intrebam obsesiv cum poti sa faci asta si de ce.. era prima data cand nu mi scriai, nu ma sunai, nu ma cautai..
Trecuse o saptamana.. te mai vazusem intre timp.. imi amintesc ca era o alinare sa te vad chiar daca nu schimbam nici un ticalos, banal de "buna".. ce ironic, nu? Stiai ce mi place sa mananc, ce mi place sa beau, stiai tot... si eu te stiam, iti cunosteam toate secretele, toate temerile, toate barierele, ba mai mult, trecusem cu brio de multe dintre ele.. ironic, nu? Cu o seara inainte de plecarea ta adormisem la pieptul tau, facusem o mica escapada departe de tot ce ne otravea sufletele.. dar ajunsesem ca doi straini in acelasi grup de oameni fara dorinta de a ne cunoaste macar numele.
Imi gaseam refugiul in acel loc unde ma duc cand toate merg pe dos sau cand pur si simplu imi doresc cateva clipe de relaxare, departe de aglomeratia orasului..
M am dus acolo in fiecare seara dupa plecarea ta, straine, sa caut raspunsuri..
Trecuse o saptamana, iar chestia asta cu "fugitul" in locul acela parea un "must".. cand se lasa seara, sufletul meu deja tanjea la singuratate.. asa ca m am urcat in masina si m am dus sa mi pun ordine in ganduri, departe de toti cei care imi criticau si imi condamnau durerea..
Ascultam melodii de genul "Vaya con Dios- What's a woman" sau "Annes si JerryCo- ti ai dorit alta" (pe care recomand sa dai play pentru a intra in povestea mea)... imi aprindeam tigara dupa tigara si ma uitam la telefon unde era o poza cu noi, facuta cu o saptamana in urma la barajul Bicaz..
Ceea ce nu am mentionat, dar probabil ca in acest moment tu stii, este faptul ca nu eram in locul unde obisnuiam sa stau, ci doar in apropiere pentru ca, atunci cand am ajuns eu, era parcata o alta masina..
Da, stiu, nu erai tu.. deoarece la un moment dat, printre sutele de lacrimi ce mi inundau ochii, ti am vazut masina.. mai exact stickerul de pe parbriz.. in spatele masinii mele.. nu stiam daca imaginatia imi joaca feste sau esti chiar tu.. am intrat in panica si am plecat..
Am plecat sa mi iau un suc, bineinteles, si m am intors.. de data aceasta in locul in care obisnuiam sa stau, dar tu ai ramas acolo..
Trecuse o saptamana.. te mai vazusem intre timp.. imi amintesc ca era o alinare sa te vad chiar daca nu schimbam nici un ticalos, banal de "buna".. ce ironic, nu? Stiai ce mi place sa mananc, ce mi place sa beau, stiai tot... si eu te stiam, iti cunosteam toate secretele, toate temerile, toate barierele, ba mai mult, trecusem cu brio de multe dintre ele.. ironic, nu? Cu o seara inainte de plecarea ta adormisem la pieptul tau, facusem o mica escapada departe de tot ce ne otravea sufletele.. dar ajunsesem ca doi straini in acelasi grup de oameni fara dorinta de a ne cunoaste macar numele.
Imi gaseam refugiul in acel loc unde ma duc cand toate merg pe dos sau cand pur si simplu imi doresc cateva clipe de relaxare, departe de aglomeratia orasului..
M am dus acolo in fiecare seara dupa plecarea ta, straine, sa caut raspunsuri..
Trecuse o saptamana, iar chestia asta cu "fugitul" in locul acela parea un "must".. cand se lasa seara, sufletul meu deja tanjea la singuratate.. asa ca m am urcat in masina si m am dus sa mi pun ordine in ganduri, departe de toti cei care imi criticau si imi condamnau durerea..
Ascultam melodii de genul "Vaya con Dios- What's a woman" sau "Annes si JerryCo- ti ai dorit alta" (pe care recomand sa dai play pentru a intra in povestea mea)... imi aprindeam tigara dupa tigara si ma uitam la telefon unde era o poza cu noi, facuta cu o saptamana in urma la barajul Bicaz..
Ceea ce nu am mentionat, dar probabil ca in acest moment tu stii, este faptul ca nu eram in locul unde obisnuiam sa stau, ci doar in apropiere pentru ca, atunci cand am ajuns eu, era parcata o alta masina..
Da, stiu, nu erai tu.. deoarece la un moment dat, printre sutele de lacrimi ce mi inundau ochii, ti am vazut masina.. mai exact stickerul de pe parbriz.. in spatele masinii mele.. nu stiam daca imaginatia imi joaca feste sau esti chiar tu.. am intrat in panica si am plecat..
Am plecat sa mi iau un suc, bineinteles, si m am intors.. de data aceasta in locul in care obisnuiam sa stau, dar tu ai ramas acolo..
Comentarii
Trimiteți un comentariu